Vor mai trece luni bune pâna când Germania va alege un nou Bundestag, dar deja au început să circule numeroase zvonuri menite să nască îndoieli privind alegerile. Este posibil ca votul prin corespondență sa fie folosit pentru a vota în locul persoanelor decedate? Ar putea fi numărate voturile doar de susținătorii unui singur partid? Ar avea dreptul Cancelarul federal să amâne după bunul său plac data alegerilor? #Faktenfuchs explică în ce măsură aceste zvonuri au sau nu o bază reală și dacă procesul electoral este sau nu ferit de fraude.
Zvonurile seamănă cu afirmațiile neverificabile ale lui Trump privitoare la alegerile americane
Multe dintre narativele răspândite în prezent prin internet amintesc de afirmațiile pe tema alegerilor din Statele Unite puse în circulație de diverse persoane, dar și de Donald Trump însuși. Acesta declara, deja cu luni întregi înainte de începerea scrutinului, că alegerile americane vor constitui „cea mai mare inșelătorie din istoria alegerilor". Acest lucru însă nu s-a adeverit așa cum a relatat și #Faktenfuchs.
Cât de sigur este votul prin corespondență?
La fel ca în Statele Unite, votul prin corespondență se află și în Germania sub tirul unor critici. Potrivit comentatorilor din internet, acest vot ar fi “în mod evident mult mai ușor manipulabil“, iar fraudele electorale ar fi în cazul lui practic deja „anteprogramate“.
Fapt este că decizia de vot exprimată acasă, în cazul votului prin corespondență, este poate mai puțin liberă de influențe în comparație cu decizia în cabina din secția de votare. Constituția prevede următoarele: "Deputații Bundestagului German sunt aleși prin vot universal, direct, liber, egal și secret.” Secretul votului în cazul votului prin corespondență ar putea fi „periclitat eventual“, potrivit politologului Joachim Behnke de la Zeppelin-Universität din Friedrichshafen. Prin urmare nu s-ar putea exclude eventualitatea ca în cazul votului prin corespondență alte persoane din același domiciliu să afle decizia de vot a unei persoane colocatare. Dar posibilitatea ca buletinul de vot al persoanei îndreptățite la completarea lui să fie completat de o altă persoană, neautorizată, i se pare aceluiași expert extrem de improbabilă sau foarte rară.
Curtea Constituțională Federală respinge criticile aduse votului prin corespondență
Astfel de îndoieli exprimate în plângeri împotriva votului prin corespondență au fost examinate deja în repetate rânduri de către Curtea Constituțională Federală. Ultima decizie a curții în acest sens datează din 2013 și constată că votul prin corespondență nu ar fi "contestabil din punct de vedere al dreptului constituțional". Curtea admite însă în decizia ei faptul că posibilitatea controlului public asupra corectitudinii votului prin corespondență ar fi mai redusă decât posibilitatea controlului asupra corectitudinii votului în secția de votare.
Dar curtea consideră că acest posibil inconvenient merită pus în balanță cu avantajul oferit de votul prin corespondență participării la vot a unui număr mai mare de oameni care altfel nu ar putea ajunge în secțiile de votare, cum ar fi persoanele vârstnice sau bolnave și votanții care locuiesc în străinătate. Principiul participării universale la vot cântărește mai greu, potrivit Curții Constituționale, decât eventualele riscuri iminente votului prin corespondență de a periclita secretul votului.
Oferă votul prin corespondență posibilitatea unei fraudări decisive a rezultatului alegerilor?
Potrivit politologului Joachim Behnke ar exista „pericolul neînsemnat“ ca să se ajungă, în cazuri răzlețe, la fraudari ale votului prin corespondență. Dar trecerea neobservată a fraudării de mii de voturi și a schimbării pe cale de consecință a întregului rezultat al alegerilor nu este un argument realist, potrivit lui Thomas Gößl, Directorul Alegerilor de Land bavarez: “Noi deținem listele electorale complete și știm exact unde anume s-au emis cereri pentru participarea la votul prin corespondență. Nu există nicio posibilitate de a ‘produce’ votanți care nu apar în listele noastre electorale.” Și politologul Behnke confirma că o fraudare a votului prin corespondență nu ar putea avea loc "în mod extins, sistematic și în favoarea unui partid“, iar în lipsa acestor caracteristici influențarea rezultatului final al alegerilor este imposibilă.
Pot fi luate în considerare voturile morților sau pacienților aflați în stare de comă?
Internauții își exprimă îndoiala față de votul prin corespondență nu doar din punct de vedere principial. Ei obiectează că votul prin corespondență ar putea fi solicitat chiar și pentru pacienți aflați în comă sau chiar pentru persoane decedate, astfel ca formularele respective să poată fi completate și expediate în numele acestora. Această suspiciune este argumentată printr-un caz din München-Pasing, unde o invitație de participare la vot fusese trimisă pe adresa unei persoane decedate.
Primirea unei invitații de participare la vot se datorează prezenței persoanei respective în lista electorală întocmită de administrația locală. În cazuri izolate, există posibilitatea ca, printr-o eroare, să nu fie consemnat sau să fie consemnat greșit un deces.
Dar: Aceasta invitație de participare la vot adresată persoanei decedate la München nu este identic cu formularul efectiv de vot. Acesta ar trebuie solicitat personal, iar acest lucru este imposibil. Dacă cineva solicită formularul de vot pentru o persoana decedată se face vinovat de o faptă penală conform codului penal.
Voturile unor persoane decedate nu pot fi numărate – cu o excepție
Există o situație excepțională în care voturile unor persoane decedate pot fi luate în considerare în mod legal. Potrivit legii electorale federale votul exprimat de o persoană care a participat la votul prin corespondență rămâne valabil chiar dacă votantul respectiv moarea înainte de ziua sau în ziua alegerilor.
Și persoanele cu dizabilități generalizate au dreptul la vot
Și cum stăm cu zvonul privind persoanele în stare de coma, în locul cărora ar putea vota altcineva prin corespondență? În principiu există doar un singur motiv ca o persoană aflată în viață să nu poată participa la vot în Germania: interdicția prin hotărâre judecătorească de exercitare a dreptului de vot (§ 13 a legii electorale federale). Nimeni nu pierde dreptul la vot din motiv că suferă de dizabilități, chiar totale, având nevoie de îngrijire extinsă cum este cazul unor persoane cu handicapuri severe sau aflate în coma.
Dreptul teoretic la vot al unei persoane nu înseamnă însă și posibilitatea concretă de a exercita acest drept. Un îngrijitor al unui pacient în comă poate vota în numele acestuia doar în cazul în care pacientul respectiv și-a exprimat în mod verificabil voința în acest sens. Regulamentul electoral federal prevede ca ajutorul tehnic acordat în asemenea cazuri "să fie limitat în funcție de comunicarea deciziei de vot a persoanei îndreptățite să participe la vot“. O persoană aflată în stare de comă, prin urmare inconștientă , în timpul întregii perioade de desfășurare a procesului electoral nu va putea să-și exprima votul, chiar dacă, teoretic, este îndreptățită s-o facă.
Este posibil ca voturile să fie numărate doar de reprezentanții unui singur partid?
Privind numărarea voturilor sunt răspândite zvonuri și îndoieli de genul: "Ce folos să mergi la vot, dacă buletinele de vot vor fi numărate la sfârșit de cei de la Partidul Verzilor („Die Grünen“)?" Numărarea buletinelor de vot doar de către reprezentanții sau susținătorii unui singur partid nu este însă permisă . Partidele propun observatorii electorali, dar regulamentul electoral federal prevede acceptarea propunerilor de către administrațiile locale în funcție de ordinea rezultatelor obținute de aceste partide la ultimele alegeri pentru Bundestag. Astfel se asigură prezența reprezentanților unor partide diferite la procesul de numărare și posibilitatea unui control reciproc. Voturile sunt numărate după principiul “între patru ochi”. Potrivit Directorului Alegerilor de Land bavarez Thomas Gößl, “în acest fel se prevină ca una dintre persoanele implicate să ia decizia de a schimba voturile pentru A în voturi pentru B. O astfel de mișcare s-ar observa imediat chiar în secția de votare și ar fi zădărnicită.”
În plus, tot ce se întâmpla în seara alegerilor după ora 18 este public și transparent. Cine dorește sa vadă cum se numără voturile poate oricând s-o facă. Fiecare cetățean are dreptul să observe procesul electoral sau poate să devină voluntar electoral (aici puteți afla condițiile exacte valabile în Bavaria).
De ce deseori nu mai iese exact același rezultat în cazul renumărării voturilor?
Erori sunt totuși posibile ca în cazul oricărui proces legat de activitatea umană, afirmă Joachim Behnke. Un exemplu de eroare umană ar fi alunecarea de pe un rând pe altul la trecerea rezultatelor în computer de către un membru al secției de votare. Pentru a descoperi astfel de greșeli rapoartele din sectile și circumscripțiile electorale sunt verificate printr-un al doilea canal, cum ar fi telefonul. Iar dacă un rezultat pare neverosimil se trece imediat la verificarea lui.
Nu există indicii de fraudă electorală
O greșeală nu ar fi însă același lucru ca o fraudă electorală intenționată, observă Joachim Behnke: “Frauda a însemna existența unei intenții criminale de a transforma perdantul în câștigătorul alegerilor“. Iar pentru astfel de fraude nu exista nicio dovada, potrivit organizației independente OSCE, care începând din anii 90 observă alegerile pentru Bundestag în Germania. “Niciodată nu au fost indicii pentru fraude, manipulare sau falsificări extinse,“ afirmă observatorul OSCE Michael Link, nici în cazul votului prin corespondență și nici în cazul numărării voturilor. Declarația lui este confirmată și prin rapoartele OSCE privind alegerile în Germania.
Poate Cancelarul federal amâna alegerile din cauza pandemiei?
Unele din zvonurile care circulă pe Internet au de-a face și cu pandemia de coronavirus. Se susține astfel că Angela Merkel, în calitatea ei de Cancelar federal, ar intenționa să amâne alegerile pentru o dată incertă sau să renunte de tot la alegeri. Ele reflectă un scenariu conspiraționist care a fost repetat în ultimele luni în cadrul demonstrațiilor împotriva măsurilor anti-covid și pe unele canale ale rețelei sociale Telegram. Teza acestui scenariu este că pandemia și criza provocată de ea nu ar fi decât un pretext pentru suspendarea democrației.
Angela Merkel nu poate însă amâna pur și simplu alegerile și să rămână la putere. Constituția (art. 39 alin. 1) defineste clar perioada în care trebuie să se desfășoare scrutinul pentru Bundestag, și anume „cel mai devreme cu patruzeci și șase, cel mai târziu cu patruzeci și opt de luni după începerea legislaturii“. Asta înseamnă că limita de timp pentru următoarele alegeri pentru Bundestag se încheie exact la patru ani de la începerea actualei legislaturi. Data exactă este stabilită de către Presedintele federal Frank-Walter Steinmeier care a decis deja că alegerile pentru Bundestag să aibă loc duminică, 26 septembrie 2021.
Această zi, odată fixată, nu mai poate fi schimbată sau amânată de către guvern. Stabilirea ei se bazează pe legea electorală federală care a fost adoptată de către Bundestag si nu poate fi schimbată decât tot de Bundestag. Într-un astfel de caz ar putea fi sesizată Curtea Constituțională care ar decide dacă schimbarea a fost rezonabilă.
Concluzie
Cu luni înainte de data alegerilor, au început deja să circule zvonuri privind alegerile pentru Bundestag. Multe din aceste zvonuri se aseamănă cu alegațiile din Statele Unite. Cele mai multe critici sunt aduse votului prin corespondență. Controlul public asupra corectitudinii procesului electoral este într-adevăr mai redus în cazul votului prin corespondență decât în secția de votare, după cum constată și Curtea Constituțională Federală. Dar, potrivit aceleiași curți constituționale, este mai importantă posibilitatea participării cât mai multor oameni la alegeri oferită de votul prin corespondenta.
Voturile celor morți nu pot fi numărate decât dacă aceștia și-au exprimat votul înainte de deces. Numărarea voturilor de către reprezentanții unui singur partid nu este permisă. Începând cu anii '90, observatorii electorali internaționali și independenți ai OSCE n-au putut constata, încă de la începutul anilor 90, indicii pentru fraudarea, manipularea sau falsificarea alegerilor pentru Bundestag. Amânarea alegerilor pentru Bundestag de către Cancelarul Merkel nu este posibilă.
"Darüber spricht Bayern": Der BR24-Newsletter informiert Sie immer montags bis freitags zum Feierabend über das Wichtigste vom Tag auf einen Blick – kompakt und direkt in Ihrem privaten Postfach. Hier geht’s zur Anmeldung!